Se afișează postările cu eticheta GRRM. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta GRRM. Afișați toate postările

duminică, 14 august 2011

A Dance with Dragons (3) - Aftermath



E prea lungă și lălăită.

Hmmmm ....

Poate. Dar măcar știu de unde pornește și încotro se îndreaptă, chit c-or mai fi una-două rătăciri și ocolișuri pe drum. Peste toate rămîne Marea Enigmă: care vor fi cele trei capete ale dragonului care vor lupta contra Celorlalți? Unul din candidați (Jon Snow) tocmai a ieșit din cărți, dar au rămas o grămadă: Daenerys (care este și favorită pentru un loc în final-three), Tyrion Lannister, Stannis Baratheon (deși individul e descris ca fiind un "fraud", un escroc nenorocit, în ciuda rectitudinii sale morale, și asta nu din cauza lui, ci a tipei cu care s-a înhăitat - nu m-are mira să aflu că, așa cum Mance Rayder și Rattleshirt și-au schimbat între ei personalitățile, tot așa sub masca lui Stannis se ascunde un cine știe ce alt personaj. (cred că e momentul să citesc din nou capitolul introductiv din volumul 2, cel cu moartea bătrînului maester Cressen, am așa o senzație că acolo nenea GRRM a ascuns niște hinturi)), Arya Stark, frate-său Brandon, poate chiar Jaime Lannister și cu his new love, fecioara-de-fier Brienne ot Tarth, poate chiar Jorah Mormont care ar trebui să aibe ceva experiență, dat fiind că provine din insula Urșilor, foarte aproape de zona de dincolo de Zid, poate Davos Seaworth cel fără-de-degete, care pare un om din popr cum mult bun-simț ...

Volumul al șaselea se va chema A Wind of Winter, dacă nu mă înșel, și, deoarece Iarna a Venit de-a binelea peste mare parte din Westeros, mai ales în ditamai Nordul, e momentul pentru primele înfruntări cu the White Walkers, Wights sau cum vreți să le ziceți. Sînt foarte curios cît de mult se va muta acțiunea în Essos, și cîte personaje POV vor mai muri

Mă întreb dacă Zidul va fi distrus sau nu într-un final.

Și sînt curios ce fel de final plănuiește moș Martin pentru întreaga saga.

Cred că va trebui să iau la recitit A song for Lya, și poate chiar Sandkings (deși pe-asta o cam știu pe dinafară) ca să înțeleg în ce fel îi merge mintea omului.

marți, 9 august 2011

A Dance with Dragons (2) - Hărțile

bine, eu unul sînt înnebunit după hărți. N-am idee de ce, probabil o dorință subconștientă de a controla spațiul existenței, de a deține cunoașterea absolută a unor elemente precum"unde", "de unde pînă unde" sau "cît de departe". Google Maps sau Microsoft Earth mi se par niște creații soft absolut geniale în care aș fi capabil să mă pierd ore în șir plimbîndu-mă virtual prin Spitzbergen, Mauritius, golful Hudson sau insula Santorini, fostă Atlantida dacă e să dăm crezare unor arheologi cu tupeu.

În seria lui GRRM harta continentului principal Westeros (principal din punct de vedere al personajelor, nu al geografiei propriu-zise) este clară și unanim acceptată de la bun început. (Bine, eu mai am de aflat cine-i James Sinclair ăla care chipurile le-a desenat - după nume presupun că e un individ în carne și oase, nu vreun Maester geograf din cele șapte regate). Mai greu cu granițele dintre regate, dar mai folosim un pic și imaginația ... Oricum, cînd am pus mîna prima dată pe carte - era volumul doi - am stat o bună bucată de vreme să mă holbez la ea și să intuiesc cam pe unde s-ar desfășura acțiunea, care-s locurile cele mai importante, pe unde bîntuie personajele și așa mai departe.

Am nimerit mult pe lîngă.

De pildă, eram convins că un rol crucial îl va juca lacul din apropierea Harrenhal-ului, pe numele său God's Eye și insula din mijlocul său, Isle od Faces. Cine a citit romanele știe de acum că acel loc joacă un rol nici măcart secundar, ci de-a dreptul terțiar în toată povestea, și-s slabe speranțe să se schimbe ceva.

Odată cu A Dance with Dragons avem în sfîrșit și o hartă a vestului continentului de răsărit, Essos, cu locația exactă a binecunoscutelor Free Cities în funte cu Braavos (interesant este faptul că fanii autori de hărți apocrife au plasat total alandala orașele în creațiile lor, nu cred că am văzut de pildă volantis și braavos nici măcar pe-aproape de locurile lor "reale"). Pînă acum nu știam nimic despre acest continent omolog Asiei, atît prin dimensiuni cît și prin locuitori. Ba nu, mint, știam exact cum arată Bay of Slavers (thanks, Danny!), cea ce pe mine m-a întărîtat și mai mult pentru că nu mă dumiream unde naiba e Westerosul și cum se continuă linia țărmurilor acestui golf.

Iată că acum știm și cum arată Vestul și centrul "Asiei". Mai rămîne de tranșat problema spinoasă și îndelung dezbătută a ceea se află dincolo de Qarth și porțile sale de Jad (un fel de Șanhai chinezesc combinat cu Stambulul nostru cel de toate zilele evului mediu românesc). Bine, se află așezarea platic denumită Asshai by the Shadow, precum și respectivul Shadow, care tare sînt curios ce-o fi. (Ca o părere personală, probabil că de-acolo va veni salvarea, nu de la dragoni ...). Sînt implicate două teorii: cea a oceanului care spune că Marea de Jad este deschisă, și cea a Mării Negre care susține că Marea de Jad e un fel de baltă mititică a la Pontul Euxin.

Oare chiar contează? Hm! cine știe ce surprize ne rezervă viitorul ...

În rest, dacă Essos egal Asia, atunci Westeros egal cu ... egal cu ce? Eu zic că-i un fel de Anglie supradimensionată, sînt și argumente pentru asta, cum ar fi paralela arhicunoscută Stark+Lannister vs. York+Lancaster, sau Nordul, regatul casei Stark, care seamănă teribil cu Scoția și highlanderii ei.

Dacă nu-i Anglia (waaay too big!) atunci e sigur America, ceea ce reduce cele nouă Free Cities la o parodie de Europă. Frumos! Iar despre Insulele Verii (că tot mă întrebam io, apropo de prințul-cerșetor Jalabhar Xho cel cu pielea smeadă și îmbrăcat în costume cu pene, unde naiba or mai fi și insulele alea?!?).

Rămîne pînă la urmă doar joaca de-a imaginația - cum ar fi un anunț de la megafonul gării din Sunspear care să cuvînte precum că "Expresul de Castle Black pleacă din stație de la linia una peste cinci minute, cu oprire în stațiile Oldtown, Highgarden, Bitterbridge, Kings Landing, The Twins, Moat Cailin, Winterfell, Castle Black. Trenul are în compunere vagoane pe relațiile Lannisport-Casterly Rock și Riverrun. Călătorii sînt rugați să poftească în vagoane!"

Cam asta e.

duminică, 31 iulie 2011

A Dance with Dragons (1) - Atmosfera generală




Eram fan al acestei serii de cărți chiar și înaintea serialului HBO pre numele său Game of Thrones - 10 episoade care au făcut ceva vîlvă și l-au propulsat pe GRRM (adică autorul George r.R. Martin) pe firmament, cam în felul în care trilogia cinematografică lord of the Rings a făcut pentru seria de cărți omonimă, și nu numai - am văzut cum românii cumpărau la kil Silmarillioane (extrem de greu digerabilă dacă vrei doar casual reading), Roverandoame și Hobbiți.



După o lungă așteptare, GRRM a dus la bun sfîrșit volumul 5 din 7 al seriei. Lumea zice că nu prea are acțiune în el, că bate pasul pe loc, că-s prea multe personaje atît principale și secundare care mai mult stau și se cujetă, ca să zic așa, că unde e fantasy-ul, avînd în vedere că dragonii au o prezență sporadică iar bestiile frigului întunecat nu apar de loc ... Răspunsul meu ar fi: da, e adevărat, dar:

- acțiunea avansează pas cu pas, imperceptibil, dacă te uiți de unde ai plecat o să fii uimit unde ai ajuns;

- sînt personaje, chiar unele de seamă, care își dau obștescul sfîrșit în chip neașteptat;

- character building-ul merge perfect din punctul meu de vedere, aflăm noi și noi amănunte din trecutul dar și din prezentul personajelor, ceea ce leagă prezentul de trecut și chiar de viitor

- dragonii, care apar într-adevăr pe sponci, au o activitate ... terifiantă, iar the Others nici nu au nevoie să apară, rolul lor este scris pentru ultimul volum probabil;


Per total, da, a fost frumos, dar revin cu recomandarea mea perpetuă: dacă n-ați citit primele volume, nu vă chinuiți să citiți acest al cincilea installment. N-o să înțelegeți mai nimic, o să fiți frustrați și o să înjurați cîrțile, autorul, și pe al dumneavoastră recenzent.


(va urma - despre Hărți)